Într-o atmosferă încărcată de emoție și simbolism european, fostul comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a fost decorată pentru contribuția esențială la unul dintre cele mai așteptate momente din istoria recentă a României: aderarea deplină la spațiul Schengen. Distincția vine ca o recunoaștere oficială a eforturilor sale diplomatice, strategice și umane într-un proces ce a durat aproape două decenii.
O Victorie Istorică pentru România și Bulgaria
În primul minut al noului an, pe 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au sărbătorit eliminarea ultimelor controale la frontierele terestre. Sub acordurile “Odei Bucuriei”, miniștrii de interne Cătălin Predoiu și Atanas Ilkov au ridicat simbolic bariera de la punctul de trecere Giurgiu-Ruse, marcând astfel intrarea oficială a celor două țări în zona de liberă circulație. A fost un moment istoric, descris de Predoiu drept „dovada vie că Uniunea Europeană rămâne un proiect viabil, cu viitor”.
Johansson, Arhitecta Din Umbră
Deși ceremonia a fost una națională, ecoul său s-a resimțit în toată Europa. Unul dintre numele rostite cu respect și recunoștință a fost cel al Ylvei Johansson. În calitate de comisar european în mandatul anterior, ea a fost o susținătoare constantă a integrării României și Bulgariei în Schengen. În repetate rânduri, Johansson a afirmat că acest obiectiv „a fost una dintre cele mai dragi priorități ale mele”, iar recenta decorare vine să confirme impactul și dedicarea sa neabătută.
Un Drum Lung, Marcat de Obstacole
Procesul de aderare nu a fost lipsit de blocaje și opoziții. În 2022, Austria și-a folosit dreptul de veto pentru a opri accesul deplin al României și Bulgariei în Schengen. Chiar și după ridicarea parțială a controalelor aeriene și maritime în martie 2024, obstacolul final — frontierele terestre — a rămas în suspensie. Eforturile diplomatice s-au intensificat în noiembrie 2024, odată cu negocierile purtate la Budapesta între România, Bulgaria, Austria și Ungaria. Acolo s-a conturat acordul decisiv.
De la Rezistență la Acceptare: Austria Cedează
Ceea ce părea un impas diplomatic s-a transformat într-o victorie europeană, după ce Austria și Olanda și-au schimbat pozițiile. Consiliul Justiție și Afaceri Interne a votat în unanimitate aderarea deplină, stabilind ca data-cheie 1 ianuarie 2025 — momentul în care România și Bulgaria au devenit membri Schengen cu drepturi depline.
Un Pas Uriaș Pentru Cetățeni, Companii și Europa
Aderarea nu este doar o realizare politică, ci o transformare concretă pentru cetățenii și afacerile din cele două țări. Timpul petrecut la frontiere, barierele administrative și barierele psihologice dispar. Se deschid noi oportunități de mobilitate, comerț și cooperare regională. În plus, Grecia — membru Schengen din 2000 — intră, la rândul său, în spațiul de liberă circulație cu o graniță terestră internă pentru prima dată, prin conectarea cu Bulgaria și România.
O Reușită Cu Rădăcini Europene
Spațiul Schengen, născut în 1985 prin eliminarea granițelor dintre Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg, a devenit cel mai mare teritoriu de liberă circulație din lume. Aderarea deplină a României și Bulgariei extinde acest spațiu la 29 de state și peste 420 de milioane de cetățeni. Este o victorie nu doar pentru București și Sofia, ci pentru întregul proiect european.
„România este în Schengen cu drepturi depline!”
Acestea au fost cuvintele președintelui Klaus Iohannis, rostite la Bruxelles după decizia finală. Ele sintetizează perfect euforia unei națiuni care, după ani de așteptare, tratative și eforturi diplomatice, își vede visul împlinit.
Iar în spatele acestei victorii, printre mulți actori implicați, numele Ylvei Johansson rămâne înscris cu onoare — o figură care a crezut în România și a contribuit decisiv la înlăturarea ultimelor bariere. Literal și simbolic.