Într-o dezvăluire care pune pe jar spiritele suporterilor și reaprinde rivalitatea eternă dintre FCSB și Dinamo, Gabi Torje a recunoscut că a spus un „NU” categoric lui Gigi Becali exact în momentul în care cariera sa atinsese apogeul! Era anul 2010, iar „Piticul” era la apogeul formei, cotat ca unul dintre cei mai promițători mijlocași ai României.
Latifundiarul din Pipera, Gigi Becali, dorea cu orice preț să dea o lovitură de imagine rivalilor din Ștefan cel Mare. Voia să-l aducă pe Torje direct de la Dinamo, iar pentru asta era dispus să scoată din buzunar o sumă considerabilă, între 2 și 3 milioane de euro. Însă tentativa s-a oprit brusc: Torje nici nu a stat pe gânduri și a respins oferta din start, fără ezitare.
„Am zis «nu» de la prima discuție! Nu am vorbit direct cu FCSB, ci cu cei de la Dinamo. A fost cu un an înainte să plec la Udinese. Eram în cea mai bună perioadă a mea. Eram bun tare atunci!”, a declarat Torje într-un interviu pentru GSP.ro.
La scurt timp după acel refuz, Gabi Torje a semnat cu Udinese, în Serie A, într-un transfer de 5 milioane de euro – una dintre cele mai importante mutări internaționale ale carierei sale. Între timp, FCSB a rămas fără „lovitura” dorită, iar Becali a fost nevoit să se reorienteze.
Declarația lui Torje vine în contextul în care Dennis Politic, fost căpitan al lui Dinamo, a acceptat recent să joace la FCSB, stârnind valuri de revoltă în rândul suporterilor dinamoviști. Torje, însă, nu-i condamnă pe noii jucători pentru astfel de alegeri: „Acum rivalitățile nu mai sunt atât de mari. Când jucam eu la Dinamo, era o rivalitate cruntă, pentru că ne băteam de la egal la egal. Politic a jucat doar doi ani la Dinamo și a fost accidentat vreo șase luni. Nu e ca și cum FCSB l-a luat pe Niculescu, după 10 ani la Dinamo.”
Torje a lăsat să se înțeleagă că vremurile s-au schimbat, iar valorile s-au diluat. El și-a asumat alegerea făcută în 2010 cu demnitate și mândrie, demonstrând că, atunci când miza era demnitatea clubului și onoarea suporterilor, unele oferte nu puteau fi acceptate indiferent de suma pusă pe masă.
Această poveste de culise readuce în prim-plan un moment tensionat al fotbalului românesc, când loialitatea și rivalitatea încă însemnau ceva. Iar Torje, prin refuzul său, a rămas în istoria „câinilor roșii” ca un jucător care n-a trădat.