În ciuda criticilor venite de-a lungul anilor din partea unor foști internaționali și apropiați ai lui Mircea Sandu, realitatea financiară a Federației Române de Fotbal (FRF) arată un progres remarcabil sub conducerea lui Răzvan Burleanu. Conform celor mai recente date financiare prezentate în cadrul Adunării Generale a FRF, instituția a reușit să-și tripleze veniturile din 2014 până în 2024.
De la 13 la 41 de milioane de euro
În 2014, anul în care Răzvan Burleanu a preluat funcția de președinte al FRF în locul lui Mircea Sandu, federația avea venituri de 13 milioane de euro. Zece ani mai târziu, în 2024, cifra a urcat spectaculos la 41 de milioane de euro. Practic, actuala conducere a crescut încasările cu peste 300%.
Această performanță financiară vine pe fondul unor contexte favorabile, precum calificarea echipei naționale la EURO 2024, turneu din care FRF a încasat nu mai puțin de 16 milioane de euro din premiile oferite de UEFA. Pentru anul 2025, se estimează venituri totale de 38 de milioane de euro, din care 8,5 milioane vor veni tot din partea UEFA, iar 20 de milioane vor fi generate din sponsorizări și drepturi comerciale.
FRF vs. cluburi: Federația domină financiar
Comparativ cu cluburile din SuperLiga, Federația se află la un nivel net superior. Spre exemplu, FCSB, clubul cu cele mai mari venituri din fotbalul românesc în 2024 (25 de milioane de euro), nu se apropie de nivelul FRF, în ciuda unui sezon european de succes.
Media anuală a veniturilor FRF în perioada 2023-2025 este estimată la 38,6 milioane de euro, iar a cheltuielilor – 38,3 milioane. Totuși, profitul rămâne modest: aproximativ 100.000 de euro pe an. În 2024, profitul raportat a fost de 182.000 de euro.
Este important de menționat că aproape jumătate din cheltuielile FRF (48%) sunt alocate pentru susținerea loturilor naționale – de seniori, tineret și juniori – un segment care consumă masiv din buget.
Burleanu, fără rival în 2026
Răzvan Burleanu, aflat la conducerea FRF din 2014, a confirmat că intenționează să candideze pentru un ultim mandat în 2026, care îl va duce până în 2030. Conform statutului Federației, acesta va fi ultimul mandat posibil. Deocamdată, niciun contracandidat serios nu și-a anunțat intenția de a-i contesta poziția, ceea ce face din realegerea sa o simplă formalitate.
Burleanu a ajuns la conducerea fotbalului românesc în urma unor alegeri cu un context aparte: cu doar o zi înaintea scrutinului, principalul favorit, Gică Popescu, a fost condamnat, iar Burleanu a câștigat surprinzător președinția.
Concluzie
Departe de a fi doar o structură birocratică, FRF s-a transformat sub Burleanu într-o instituție eficientă financiar. Deși rămân multe controverse și nemulțumiri în jurul performanțelor sportive sau deciziilor administrative, cifrele arată clar o realitate economică solidă, nemaiîntâlnită în istoria recentă a fotbalului românesc.