
Răzvan Lucescu, unul dintre cei mai respectați antrenori români ai ultimului deceniu, și-a deschis sufletul într-un interviu emoționant la FANATIK SUPERLIGA CU HORIA IVANOVICI, vorbind despre durerea profundă resimțită în urma pierderii lui Dinu Gheorghe. Pentru fiul legendarului Mircea Lucescu, moartea fostului președinte de la Rapid nu a fost doar o veste tristă — a fost un șoc care l-a zdruncinat din temelii.
„A fost omul care a crezut în mine când nimeni nu o făcea”
Cu vocea tremurândă și ochii înlăcrimați, Răzvan Lucescu a rememorat momentul în care a fost adus la Rapid, în mare parte datorită insistențelor lui Dinu Gheorghe. Într-o perioadă în care încă își căuta locul ca antrenor, sprijinul venit din partea „lui Dinu” a fost decisiv:
„Cred că a avut cea mai mare influență asupra carierei mele de antrenor. A avut o încredere imensă în mine. M-a susținut necondiționat. M-a iubit… A fost omul care m-a propus și a luptat pentru mine. Fără el, poate totul ar fi fost diferit.”
Această relație a mers dincolo de simplele funcții oficiale. Nu era doar o relație profesională. Era una profund umană, alimentată de afecțiune, încredere și o loialitate rară în fotbalul românesc.
„Nu mai plâng, doar lăcrimez…”
La moartea lui Dinu Gheorghe, Răzvan Lucescu n-a mai plâns așa cum o făcea odinioară. Dar emoțiile l-au copleșit:
„Nu mai plâng de mult, doar lăcrimez… Mă opresc repede, dar e acolo. Durerea, amintirea, recunoștința…”
Este o formă de doliu reținut, dar profund. O durere care nu se manifestă prin lacrimi zgomotoase, ci prin priviri pierdute și pauze în vorbire. Pentru Lucescu, moartea lui Dinu nu este doar o pierdere personală, ci și sfârșitul unei epoci.
„A fost ca un al doilea tată pentru mine”
Moderatorul Horia Ivanovici a surprins esența legăturii dintre cei doi:
„Mie mi s-a părut că Dinu Gheorghe te-a iubit ca un al doilea tată.”
„Da, e adevărat. Așa am simțit și eu”, a confirmat Răzvan, cu o sinceritate dezarmantă.
Asemenea unei relații părintești, au existat și momente tensionate, neînțelegeri, poate chiar frustrări. Dar baza acestei legături a rămas întotdeauna una de respect și iubire reciprocă. Dinu Gheorghe nu doar că a crezut în Răzvan, dar și-a dorit mereu să lucreze din nou cu el:
„Întotdeauna și-a dorit să reluăm colaborarea. A fost cel care m-a iubit aproape obsesiv. A fost mai mult decât un președinte.”
O pierdere pentru Rapid, o rană pentru fotbal
Dispariția lui Dinu Gheorghe este resimțită adânc și de fanii Rapidului, club cu care numele său este indisolubil legat. Dar pentru Răzvan Lucescu, această pierdere a fost personală, devastatoare și definitivă.
Într-un fotbal din ce în ce mai mercantil și impersonal, relația dintre un președinte și un antrenor construită pe încredere, empatie și umanitate pare ceva aproape mitologic. Moartea lui Dinu Gheorghe nu închide doar un capitol în cariera lui Răzvan Lucescu, ci pune punct unei povești despre loialitate, curaj și prietenie adevărată.